Viata ta, drag prieten, e o calatorie pe mare. Uneori apele marii sunt linistite si corabia ta pluteste lin spre infinit, iar cerul e limpede ca si cristalul, fara nici o urma de nori, dar alteori, valuri napraznice si involburate tintesc corabia dorind parca sa o scufunde, iar cerul e acoperit de nori negri si grei. Indiferent de starea marii si a vremii viata ta trece cu pasi grabiti in fiecare zi. Astazi poate admiri frumusetea soarelui si a valurilor, iar maine poate te vei ascunde de furia lor, si vei fugi din calea norilor. Asa e viata de pe pamant…o zi insorita, una innorata si tot asa. Ai in fata o noua saptamana, una total necunoscuta pentru tine din punct de vedere al lucrurilor care se vor petrece, nu stii ce va fi si ce se va intampla… Dar, nu-ti fie teama: daca Isus carmuieste barca vietii tale, aceasta nu se va putea inneca oricat de infuriate ar fi valurile si oricat de puternic ar bate vantul… El stie cum sa potoleasca furtuna si sa aduca din nou soarele pe cerul vietii tale. Doar El e capabil de a linisti marea infuriata si de a readuce linistea. Nimeni si nimic altceva nu va putea sa-ti redea pacea si bucuria de care ai nevoie, decat Isus! Asa ca indiferent de situatia prin care vei trece in zilele ce urmeaza aminteste-ti ca ai un Creator puternic. Lasa-te purtat de grija Sa si nu te teme de nimic, daca esti cu El, nimic rau nu ti se poate intampla! O saptamana binecuvantata!
Privind cupola senină, unde nori pufoşi călătoresc „nedefinit” dar cu o exactitate uluitoare, simt căldura ce emană de la regele incandeşcent, purtându-mi gândurile spre „marea” neliniştită. Sensuri noi caută prin „valuri” să-şi croiască cărări fiindcă „înaintaşele” sunt perimate.
Dimineaţa aceasta, aidoma unui început de eră, îmi dă un imbold spre… cunoaşterea… plăcerii, asemenea unei corăbii purtate de „valul iniţiator”. Spun asta pentru că sunt corabia ce poartă ecoul unor suflete inămolite, malefice. Ele sunt purtate pe „valul pământului”, uneori uşor, alteori gonind sau lovite sălbatic, eternitatea lor fiind înrădăcinată în credinţa „mării”.
În fiecare dimineaţă de vară, corabia sufletului meu începe iniţierea călăuzită de Steaua Nordului, sufletul tău. Fiinţa mea, pe „marea” pământ, va descoperi în timp, prin ochii eului tău, etapele unei vieţi adevărate. Cea dintâi a fost deschiderea sufletului prin iubirea cunoaşterii de sine şi a sinelui prin tine. A doua etapă pot spune căeste cea în care m-am regăsit în… sufletul tău. Aici, în pânzele corabiei mele, bătând puternic cuvântul creator, am renunţat la vechiul cârlig al „statorniciei”, plutind liberă pe valuri minunate. Lăsând teama de o parte, m-am adâncit tot mai mult, fiind surprinsă de comori şlefuite oferite de stăpânul „Cunoaştere”. Nu-mi imaginam vreodată că acolo, înlăuntru, poate exista atâta linişte. Valuri de pace mă înfiorau binefăcător, dorindu-mi să rămân acolo veşnic.
„Valul pământului” însă, plin cu rechini, m-a adus la suprafaţă. Mi-am dat seama ca ceva lipseşte corabiei mele. Eram încărcată de noroiul aruncat de „sufletele înnămolite”, fiind ţinută la mal, fiindcă la cârmă era „răzbunătorul”.
Mareea puternică a cunoaşterii, venită din regatul creaţiei, împinse căţiva stropi udând norii pufoşi de la începutul „poveştii”. Cerul s-a cutremurat şi lovind albastru norii, i-a transformat în îngeri păzitori în mâna cărora stăteau fulgerele „Adevărului”. Trăsnindu-i cârma „răzbunătorul” fu pus pe fugă, iar corabia mea rămase liberă, primind drept cârmă credinţa in El.
Sufletele înnămolite, eliberate în parte prin posibilitatea alegerii în slujire către UN STĂPÂN, s-au cufundat în pământ. Salvarea lor stă în credinţa ce îi va duce la cunoaştere.
Dumnezeu vrea ca inima ta să-I aparţină Lui fiecare oră din zi, fiecare zi din săptămână, fiecare săptămână din lună, fiecare lună din an, fiecare an din viaţa ta. (Uldine Utley)
Cerul – destinatia finala
Pentru creştin cerul se pronunţă: A-C-A-S-A. (Mary K. Ash)
fiialtfel
Privind cupola senină, unde nori pufoşi călătoresc „nedefinit” dar cu o exactitate uluitoare, simt căldura ce emană de la regele incandeşcent, purtându-mi gândurile spre „marea” neliniştită. Sensuri noi caută prin „valuri” să-şi croiască cărări fiindcă „înaintaşele” sunt perimate.
Dimineaţa aceasta, aidoma unui început de eră, îmi dă un imbold spre… cunoaşterea… plăcerii, asemenea unei corăbii purtate de „valul iniţiator”. Spun asta pentru că sunt corabia ce poartă ecoul unor suflete inămolite, malefice. Ele sunt purtate pe „valul pământului”, uneori uşor, alteori gonind sau lovite sălbatic, eternitatea lor fiind înrădăcinată în credinţa „mării”.
În fiecare dimineaţă de vară, corabia sufletului meu începe iniţierea călăuzită de Steaua Nordului, sufletul tău. Fiinţa mea, pe „marea” pământ, va descoperi în timp, prin ochii eului tău, etapele unei vieţi adevărate. Cea dintâi a fost deschiderea sufletului prin iubirea cunoaşterii de sine şi a sinelui prin tine. A doua etapă pot spune căeste cea în care m-am regăsit în… sufletul tău. Aici, în pânzele corabiei mele, bătând puternic cuvântul creator, am renunţat la vechiul cârlig al „statorniciei”, plutind liberă pe valuri minunate. Lăsând teama de o parte, m-am adâncit tot mai mult, fiind surprinsă de comori şlefuite oferite de stăpânul „Cunoaştere”. Nu-mi imaginam vreodată că acolo, înlăuntru, poate exista atâta linişte. Valuri de pace mă înfiorau binefăcător, dorindu-mi să rămân acolo veşnic.
„Valul pământului” însă, plin cu rechini, m-a adus la suprafaţă. Mi-am dat seama ca ceva lipseşte corabiei mele. Eram încărcată de noroiul aruncat de „sufletele înnămolite”, fiind ţinută la mal, fiindcă la cârmă era „răzbunătorul”.
Mareea puternică a cunoaşterii, venită din regatul creaţiei, împinse căţiva stropi udând norii pufoşi de la începutul „poveştii”. Cerul s-a cutremurat şi lovind albastru norii, i-a transformat în îngeri păzitori în mâna cărora stăteau fulgerele „Adevărului”. Trăsnindu-i cârma „răzbunătorul” fu pus pe fugă, iar corabia mea rămase liberă, primind drept cârmă credinţa in El.
Sufletele înnămolite, eliberate în parte prin posibilitatea alegerii în slujire către UN STĂPÂN, s-au cufundat în pământ. Salvarea lor stă în credinţa ce îi va duce la cunoaştere.
Salutare! Si bun venit aici! Multumesc frumos de gandul tau! E superb! Fii binecuvantata!